Pe Linia de Plutire

Mă trezesc în miez de noapte
Cu gândul la iubirea 

care ne este aproape
Chiar dacă un ocean imens 

ne desparte.
În fiecare dimineață aprind fitile
Ca să nu-mi fie ostile 

clipele ce trec
Atunci când mă învârt în cerc;
Încerc să zbor spre tine
Ca o egretă 

când nu-i niciun nor pe cer
Și sunt închise porțile de fier
Ale tristeții de pe linia vieții 

din palma mea.
Te port în suflet ca pe o stea,
Ca pe un prețios giuvaer,
Nu mi te învălui în vreun mister
Ci în voaluri de iubire
Ca să pot sta pe linia de plutire
Când bate vântul dinspre Vest;
Mi-amintesc de tot ce-a fost 

între noi,
De fericirea pe care 

am simțit-o amândoi
Când am ieșit învingători 

ca doi eroi
Dintr-un imaginar război,
Uit de ploi și de furtuni
Când îmi dai mesaje 

de luni până luni
Și-mi spui că mă iubești 

până la plus Infinit,
Că sunt tot ce ți-ai dorit.

Toate drepturile rezervate © Crisastemis
Din Volumul- Valuri uriașe de iubire